Preocupat de problemele genezei si rostului omului in lume, de abisul dar si de zenitul ontologic, Romeo Ionescu nu se eschiveaza de la interogatiile capitale. Are un punct de vedere personal asupra inceputurilor lumii si nu ezita sa vizualizeze orizontul primordial unde, in varianta Platon, s-a nascut mitul androginului.

De aici si pina la plastica cucuteniana cu statuetele ei antropomorfe si idolii unui cult rudimentar drumul a fost direct si profitabil. Citatul cucutenian este integrat pe latura sa decorativa si folosit in sensul valorificarii desenului de mare rafinament. Totemul, imaginea labirintului si a meandrului asigura coerenta unui parcurs inteligent prin optiune, izbutit prin performante.Grafiile vechi au sansa de a deveni arhetipuri culturale.

Din "Un secol de arte frumoase la Iasi ", Valentin Ciuca, Editura ART XXI